1educat.ro - Primul site dedicat ofertei de formare si training  

 portalul ofertei de cursuri

  Asistent  
  1educat  resurse  Revista de Pedagogie  Permanența educației permanente   
Oferta de cursuri, detaliată pe domenii
Planificarea carierei
Editor
Stiri, evolutii, legislatie, dictionar de termeni
Resurse utile pentru furnizorii de educatie
Asistent online
 

 

Articole din Revista de Pedagogie

Revista de Pedagogie este publicatie a Institutului de Stiinte ale Educatiei.
Publicarea acestor materiale în format electronic si distribuirea lor gratuit în sectiunea Resurse se realizeaza de catre 1educat.ro în colaborare cu Institutul de Stiinte ale Educatiei.

Revista electronica
Linkuri utile
eLearning
Aparitii editoriale
Stiri si evolutii

 

Educatia permanenta

 
 

Permanenta educatiei permanente

Dr. Tiberiu POPESCU

Universitatea "Al. I. Cuza" - Iasi

"Intrarea în Europa" - fie ea ideal, obsesie, slogan sau figura retorica - este o preocupare veche în tara noastra, înca de pe vremea în care, excluzând ironia, se dorea "sa avem si noi falitii nostri". Chiar si pe timpul când forte gravitationale inexorabile ne-au târât în "gaurile negre" din alte puncte cardinale, n-am încetat sa ne itim prin carentele de etanseitate ale "Cortinei", imitând, învatând, aspirând si, poate, sperând.

Situatia aceasta se poate constata si în aria mai restrânsa a cercetarii pedagogice, a preocuparilor pedagogilor de la noi. Chiar si în ultimele decenii, scrierile despre educatie au relevat, rând pe rând, preocuparile simptomatice, uneori superflue si fara urmari în raport cu realitatile noastre: televiziunea scolara cu circuit închis, problematizarea, învatarea programata etc., în timp ce predarea se mai facea simultan cu mai multe clase, ora de clasa era, pe alocuri, de jumatate de ora, bibliotecile din comune adeseori pustii raportau sute de mii de cititori...

Ideea de educatie permanenta a avut si ea, în sfera preocuparilor educationale, asemenea aparitii si reaparitii sporadice, de "voga", dupa cum era posibil accesul nostru la problematica lumii civilizate si dupa cum ne parveneau vestile de la UNESCO si din cercetarile educationale ale Occidentului.

De fapt, educatia permanenta este, întocmai unei pânze de apa freatica, prezenta necontenit în subteranul vietii sociale si evidenta numai în unele circumstante, când este scoasa la lumina de investigatiile specialistilor sau de evenimente care impun atentiei societatii sau individului carentele si relevantele de educatie. Permanenta educatiei permanente este nota esentiala, definitorie a acestui proces care însoteste individul din copilarie pâna la batrânete; iar dupa unele teorii si opinii, din stadiul embrionar si pâna la exitus.

Ramâne de demonstrat cât este afectata o atare întelegere a permanentei educatiei de excesul panpedagogismului sau al imperialismului pedagogic. Ramâne de stabilit daca si în ce masura este vorba de o deformare profesionala a pedagogului care, ca oricare devotat al profesiunii si misiunii sale, este înclinat sa vada si sa interpreteze valorile lumii prin grila categoriilor lui. Dar este incontestabil ca educatia, ca parte intrinseca a oricarei vieti sociale, este o permanenta. Educatia este permanenta în viata si în destinul unei societati; indivizii, fiecare în parte si toti laolalta într-un grup, într-o societate sunt permanent expusi unei mari diversitati de actiuni educative.

Aceasta dubla acceptiune a educatiei permanente, ca proces permanent în societate si ca însotitor permanent al biografiei individuale, cuprinde o multime infinita de elemente: fapte, evenimente, institutii, persoane; actiuni si non-actiuni intentionate sau neintentionate; efecte directe sau indirecte prin propagare sau prin ricoseu. Aceasta acceptiune vasta a educatiei permanente poate produce neîncredere, respingere, uluire si spaima, ca tot ce impresioneaza prin gigantism. Totusi e greu de contestat ca toti îi educa pe toti, ca totul educa pe fiecare, ca viii sunt educati si de morti, ca si parintii sunt educati de copii, ca o actiune aparent neînsemnata poate avea consecinte educative nebanuite, asa cum vibratia unei soapte poate declansa o avalansa.

În aceasta globalitate se afla diversele "educatii": formala si informala, scolara si extra- si post-scolara, institutionalizata si neinstitutionalizata, directa si indirecta, explicita si implicita, pozitiva si negativa (educatie prin ceea ce nu trebuie facut), terapeutica si profilactica.

Acest înteles total - nu totalitar -al educatiei permanente este menit sa ne conduca spre o optica mareata asupra existentelor noastre marunte, catre asumarea unei responsabilitati ineluctabile si grave în trairea fiecaruia, catre sanse mai mari de diagnosticare a carentelor educative ale unei societati sau ale unui ins si catre o eficienta sporita a actiunii educative constientizate. Desigur, o atare viziune globalizanta nu constrânge la o continua, incomoda si chiar paralizanta percepere, analizare si cenzurare a fiecarui act si gest sub imperiul educativului. Nici actul scrisului la adult nu este însotit de stradania constienta a trasarii literelor, pe care o depune copilul când învata sa scrie. Tot asa, cultura este ceea ce ramâne dupa ce ai uitat ce ai învatat.

Perceputa si conceputa ca însotitor permanent, ca înger pazitor pentru omenescul din societate si din fiecate ins, educatia releva perspective noi, chiar surprinzatoare, asupra durabilului si a episodicului din toti si din fiecare. Acelasi peisaj ofera imagini si date diferite si noi, dupa cum e fotografiat la lumina zilei sau în infrarosu.

Din perspectiva acestei permanente, apare îngusta, excesiva si vana prioritatea obsedanta - s-ar putea spune, fara intentia de a jigni, de o fixitate monomaniacala - acordata, mai mult reflex decât reflexiv, economicului. Dupa deceniile de ruptura între gândire, spunere si înfaptuire, se pare ca, acum, conducatori si condusi, toti într-un gând, într-o rostire si o fapta, uniti pentru aceeasi finalitate - chiar daca despartiti prin strategii si tactici - avem aceeasi obsesie: economicul! Discursuri, dezbateri, presa scrisa si cea vorbita - "tot ce misca-n tara asta" - promitând, acuzând sau lamentându-se, nu vizeaza decât criza economica, penuria materiala, precaritatea mijloacelor materiale, foamea... O singura grija: lungul drum al mizeriei materiale catre prosperitatea materiala. Si doar trei cerinte napoleoniene: bani, bani, bani. Împinsi, probabil, de inertia obsedantelor decenii, avem un singur crez expres sau subînteles: baza materiala determina suprastructura... Încearca sa inversezi datele chestiunii - si vei fi oaia neagra, vei fi dispretuit, ironizat, poate lapidat. Cenusaresei, adica educatiei, în revine doar un infim procent din ansamblul repartitiei bugetare si al efervescentei de idei.

Incontestabil, saracia materiala progresiva - singurul progres remarcabil - este alarmanta, iar cârpirea ei - daca nu oprirea ei, daca nu greu sperata spulberare a ei - constituie o urgenta pentru toti - conducatori si condusi. Dar saracia spirituala si morala? Dar saracirea intelectuala? Analfabetismul sporeste si la noi ca si în alte parti ale lumii. Rude se ucid pentru pamânt, ca si popoare pentru teritorii. Coruptia de mari proportii ne apropie de unele societati din Europa mai înainte de a fi primiti în ea. Nu tratatele, nu legile si valutele stârpesc sau macar diminueaza incultura, coruptia, neîncrederea, violenta, ferocitatea, absenta solidaritatii umane. Istoria ne da exemple de popoare si de state încarcate de aur, care au disparut sau îsi traiesc letargia pe ultimele locuri; dar tot ea ne da exemple de popoare si de state care, pornind de la ora zero a dezastrului lor, îsi concureaza si îsi ajuta fostii învingatori. Un popor exista de milenii si îsi explica imensul sau aport la cultura omenirii si supravietuirea în ciuda imenselor vicisitudini si orori îndurate prin aceea ca este un "popor al Cartii".

Desigur, este vorba în primul rând de calitatea umana a majoritatii membrilor unei societati. Aceasta calitate exista, potential, în orice colt al lumii; dar ceea ce o face reala nu este neaparat abundenta materiala, ci patosul educativ al valorificarii ei. Din scoli bine dotate pot iesi absolventi blazati, ratati sau inapti, dupa cum la noi, altadata,

S-au plamadit savanti si artisti de mare aport creator din scoli mizere, de la lumina opaitului si de pe ceasloave cu file patate de ceara sau de muste strivite. Educatia este compatibila si cu prosperitatea, si cu luxul, dar si cu frugalitatea si cu modestia mijloacelor. Totul este ca ea sa fie o prezenta, o necesitate si o vointa - indispensabile si continue.

Se întelege ca asemenea asertiuni nu sunt o pledoarie pentru pauperitate si asceza, ci pentru temelia ferma si ambianta oricarei prosperitati.

E bine sa te gândesti si sa actionezi în urgenta pentru rezolvarea problemelor imediate, dar prioritatile includ si laitmotivul aspiratiilor educative.

Înainte de a intra în Europa, trebuie sa intram în noi însine, sa ne cunoastem nu numai calitatile, pe care suntem înclinati sa ni le dilatam, ci si tarele, deficientele, greselile. Sa nu ne complacem în elogii si autoelogii si sa nu socotim tradatori pe cei care îndraznesc sa ne puna oglinda în fata.

Educatia este proiectiva, dar si corectiva, profilactica si terapeutica. A pleda pentru permanenta educatiei permanente înseamna a accepta educatia în viata societatii si a persoanei cu aceeasi prezenta în fapte si în aspiratii ca si hrana, îmbracamintea, adapostul. Poate ca aceasta este singura sau principala permanenta care asigura si ordoneaza prezenta umana în regnul uman si în "regnul" spiritului.

Poate ca pare hiperbolica o atare optica; dar e timpul sa ne luam în serios aventura umana. E timpul ca, pe lânga urgentele economicului, sa se opteze. Si daca se opteaza pentru educatie, oare în ce ar consta orizontul ideatic, obiectivele si caile acestei permanente în existenta societatii si în existenta fiecarui individ devenit, din unitate statistica, "persoana"?

Iata problemele vaste ale vastitatii unei astfel de viziuni. Dar despre acestea si multe alte provocari de dezbatere - cu alte ocazii. Daca ne îngaduie Dumnezeu, libertatea de exprimare si criza de hârtie.

 

  Alte articole de la Institutul de Stiinte ale Educatiei

cursuri:
1educat.ro - portal de cursuri
    elearning.romania    Anunturi    eLearning    Stiri    
    1educat    Cursuri    Cariera    Mediul educational    Editor    Resurse    Asistent online    
 
  © AEC România, 2001-2006
www.1educat.ro

Gazduire: HostX (oferte de hosting)